Universul de langa noi – Paianjenii microscopici

Paianjenul care inspiră oroare si este alungat, il ucidem, ii distrugem panza pentru a-l indeparta de noi, acest locuitor al Pamantului, a fost creat si pentru a fi util. Am considerat o victorie prima iesire a unui om in spatiul cosmic, dincolo de invelisul de abur al planetei noastre. Am strabatut necunoscutul din curiozitatea de a vedea ce este dincolo de ceruri. Aceasta fascinanta calatorie ne-a deschis portile Universului. Am iesit din microuniversul nostru inainte sa-l descoperim cu adevarat. Cum bine a fost spus ca “fericirea sta in lucrurile mici”, aflam azi ca va mai trece mult timp pana cand vom inventa aparatul cu care sa vedem de unde incep lucrurile.   Fiecare creatie a Naturii are rostul ei. Au rost si micile vietati care salasluiesc pe sau in plante. Este cazul paianjenilor microscopici – corect spus acarieni, pe care in virtutea asupra sursei de hrana, ii numim generic “daunatori”. Pentru a scapa de acestia prin metodele chimice ca rod al inventivitatii noastre, producem naturii dezechilibre greu de refacut atunci cand se mai incearca aceasta.   Acarienii se hranesc cu seva din frunzele tinere ale plantelor. Lungimea corpului este intre 0,24-0,54 mm si de regulă sunt colorati in functie de substratul nutritiv sau de principala planta-gazda. Sunt cunoscute cateva specii mai des intalnite: paianjenul rosu comun (care este de fapt un acarian galben cu doua pete laterale brune, in limba engleza fiind mai corect numit: two spotted spider mite sau in franceza: l’acarien jaune a deux taches) ; paianjenul rosu al pomilor; acarianul testos al capsunilor. In compensarea existentei acestora Natura s-a asigurat ca niciodata nu vor fi atat de multi acarieni incat sa distruga toata vegetatia. De aceea exista un alt acarian, putin mai maricel, care isi asigura hrana preponderent din randul minusculilor daunatori. Este vorba de tiflodromi. Typlodromus pyri a avut grija de multe specii de plante care in lipsa lui ar fi fost extincte. El se hraneste in principal cu acarieni microscopici, iar in lipsa lor cu graunciori de polen. Are dimensiunea de circa 1 mm, culoare alb-translucid, 4 perechi de picioare, clesti si pedipalpi cu care imobilizeaza victima. De primavara pana toamna, tiflodromii isi fac culcus sub perisorii situati la baza a doua nervuri ale frunzei, un ascunzis ideal, ca un cortulet.   In goana noastra dupa hrana si profit am neglijat tocmai faptul ca Natura exista pentru toti, nu doar pentru noi. Prin utilizarea produselor chimice la combaterea acarienilor ucidem si tiflodromii, acesti pradatori naturali care ne apara plantele dragi de intrusi vorace. Accidentele ecologice se produc fie din necunoasterea detaliilor vietii microscopice, fie din pragmatism. Daca alegem calea taierii nodului gordian, ne vom trezi cu o franghie rupta. Trebuie sa incercam sa dezlegam nodul, sa cunoastem viata din Universul de langa noi si sa invatam s-o lasam sa ne fie utila. Armonia cu Natura sa fie armonia cu noi insine. Articol si foto : Dr.ing. Mirela Heizer

Comments are closed.

×

Dă un LIKE pe Facebook