Plantarea vitei de vie – Pregatirea terenului

Mai întâi se delimitează suprafaţa locului de plantat, prin ţăruşi. Terenul respectiv se curăţă de pietre, rădăcini, cioturi sau de cultura anterioară. Ideal ar fi ca terenul pe care se va planta viţa de vie, să se fi „odihnit” măcar un an, adică să nu fi fost nicio altă cultură acolo. Se nivelează dacă sunt movilite inestetice sau denivelari semnificative. Nivelarea se face cu grija de a nu dizloca un volum mare de pământ, pentru a nu schimba prea mult dispunerea straturilor de sol. Se fertilizează cu circa 5 kg de gunoi de grajd la 1 metru pătrat sau, când solul nu este suficient de fertil, cu 0,03 kg de amestec de îngrăşământ fosfatic şi potasic, la fiecare metru pătrat. Dacă nu dispuneţi nici de una nici de alta, atunci folosiţi compostul rezultat din macerarea resturilor vegetale din grădină sau bucătărie. (Dacă vă este străină compostarea materialelor vegetale, vom avea în curând ocazia să povestim şi despre asta). Toamna se sapă cu cazmaua gropi cubice cu latura de 60 cm, iar straturile de sol scoase din groapă se aşează astfel: primul pământ scos din groapă se pune în dreapta gropii, cam 20 cm din săpătură. Apoi, ceea ce scoateţi din groapă pe următorii 40 cm, îl aşezaţi în stânga gropii. Când veţi astupa gropile cu pământ, veţi pune pe rădăcinuţe pământul din dreapta, care este mai fertil şi mai bogat în microelemente. La suprafaţă va fi pus pământul din stânga gropii, fiindcă el conţine mai puţine seminţe de buruieni, are o structură geometrică-glomerulară şi acumulări de minerale şi oxizi care vor trebui să se „spele” în timp mai îndelungat, ajungând în zona radicelelor (rădăcinuţele absorbante) când deja acestea sunt capabile să le absoarbă. Aşadar se inversează straturile de sol. Această săpătură adâncă este bine să fie făcută din toamnă, chiar dacă veţi planta în primăvara următoare. Groapa poate sta deschisă peste iarnă. Va suporta gelivaţia (procesul de degradare a bulgărilor de sol din cauza variaţiilor de temperatură) şi vom avea un pământ gata mărunţit pentru astupat groapa. Totodată, oferim noilor rădăcinuţe posibilitatea explorării unui volum considerabil de sol, în primul an de creştere. Un sistem radicular sănătos şi profund va feri viţele noastre de stressul secetei şi îngheţului. Plantarea viţei de vie se poate face toamna sau primăvara, aceste două anotimpuri fiind propice rizogenezei (procesul de creştere a rădăcinilor), deoarece în lipsa frunzişului, plantele sunt nevoite să emită rădăcini absorbante pentru a se hrăni. Eu recomand plantarea primăvara devreme, în luna Martie, în zile însorite, călduţe. Articol : Dr.ing. Mirela Heizer Foto: dan

Comments are closed.

×

Dă un LIKE pe Facebook